CODALBUL - THE WHITE-TAILLED EAGLE - Haliaeetus albicilla - I

Ce pasăre minunată, mândră, falnică, cea mai mare pasăre de pradă de la noi şi a patra din lume.
Cred că nu greşesc dacă spun că zona cu cea mai mare biodiversitate din ţara noastră situată în partea de sud-est a României este Dobrogea.

What a beautiful, proud, splendid bird, the biggest raptor in Romania and the fourth in the world. The area from south-east of Romania with the largest biodiversity is Dobrogea.

Prezenţa Deltei Dunării,
The presence of Danube Delta,

a munţilor Măcin,
of Macin Mountain

a complexului da lacuri Razem Sinoie,
of Razem-Sinoe Lakes complex,

vasta zonă de coline şi stepe în vecinătatea apei,
the wide hillock and steppe area near the water

clima de tranziţie între climatul pontic şi cel mediteranian, favorizează înmulţirea a numeroase specii de animale.

the transition climate between the Pontic one and Mediterranean one, favors the increase of numerous animal species.

Cu aproape un veac în urmă, munţii stâncoşi din nord şi dealurile vălurite erau acoperite de păduri seculare neumblate
A century ago, the rocky mountins from North and the rippled hills where covered by secular pathless forests

ca de altfel zăvoaiele Dunării şi
as well Danube's water meadow

imensitatea stufăriilor din zona inundabilă a Dunării sau a deltei.
and the huge reed-bed from flooded area of the Danube or the delta.

Stepa acoperită cu mari suprafeţe de plante ierboase şi tufişuri forma un vast teritoriu prielnic
The steppa, covered by large surfaces with grassy vegetation and bushes is a wide area

înmulţirii unei faune de reptile, în imagine Şarpele de apă (Natrix natrix),
favorable for reptile reproduction as the Water snake,

Broasca ţestoasă de uscat (Testudo graeca),
the Land turtle

<

Guşterul (Lacerta viridis),
the Green lizard

Vipera cu corn (Vipera ammodytes),
the Horn vipera

a numeroase specii de păsări, aici avem Lişiţe (Fulica atra) văzută lângă satul Vadul din jud. Constanţa,
a numerous bird species, as the Coot, seen near Vadul willage from Constanta district,

sau Gârliţa mare (Anser albifrons) în amestec aici cu Gâsca de vară (Anser anser) fotografiate la Sarinasuf.

or the White-fronted Goose, here between with the Greylag Goose.

Stepa dobrogeană este un paradis al diverselor rozătoare, aici avem un Popândău, (Citellus citellus),
The steppa from Dobrogea is a rodent paradise, here is the Ground squirrel,

sau în Delta Dunării, Bizamul (Ondatra zibethicus).
or in the Danube Delta the Musk rat.

O mulţime de insecte trăiesc aici, în imagine avem o cicadă, insectă ce face un zgomot teribil vara, în august în pădurile de foioase. Acum două veri, în pădurea Babadag a fost o explozie de astfel de insecte.
A lot of insects are living here, in the image is a cicada, e very noisy insect in the summer. Two years ago, the Babadag forest was invaded by this kind of insects.

şi o lăcustă verde, nu cunosc numele ştiinţific, sunt deschis la orice ajutor din partea unui entomolog.
Multumesc d-lui L. Rakoczy pentru cu promptitudinea cu care m-a informat ca lacusta in cauză este Cosaşul de stepă, ştiinţific Saga pedo.
and a Greed locust - Saga pedo (thank you mr. L. Rakoczy who told me the scientific name)

Datorită acestei hrane naturale abundente precum şi a cadavrelor ce proveneau de la turmele de oi ce păşteau pe aceste vaste întinderi, este normal ca şi numărul păsărilor răpitoare să fi fost cu mult mai mare.

De atunci însă, în decursul anilor, s-au produs mari schimbări în densitatea păsărilor răpitoare din avifauna Dobrogei, fapt ce se resimte acum în toată ţara.

Cauzele ce au dus la diminuarea dramatică a numărului păsărilor de pradă în Dobrogea sunt multiple, încerc să enumăr câteva:

Schimbarea mediului de viaţă - defrişările pe suprafeţe imense fără a se lua măsuri de reîmpădurire, defrişarea zăvoiaelor Dunării,

exploatarea marilor întinderi de stuf, abordarea unei agriculturi extensive;

folosirea pesticidelor în agricultură - pentru combaterea dăunătorilor culturilor, s-au folosit substanţe organo-fosforice şi organo-clorurate, care sunt de fapt nişte otrăvuri puternice perioade îndelungate de timp şi în cantităţi mari, mult peste cele recomandate;

– otrava folosită în combaterea răpitoarelor cu păr – folosirea hoiturilor şi a nadelor otrăvite cu stricnină în combaterea lupilor, şi a altor răpitoare cu păr a făcut ca numărul vulturilor, în special al celor hoitari să scadă drastic până la dispariţie.

d- împuşcarea nejustificată a păsărilor adulte – împuşcarea păsărilor răpitoare a constat în genere, în afara plăcerii de a răpune astfel de piese, din dorinţa de a le poseda ca trofee personale, cât şi o datorie legală. Astfel „Legea pentru protecţia vânatului şi reglementarea vânătoarei” din 1923 spunea la art. 25: „este permis a se vâna şi în timpul oprit lupii....şi orice păsări răpitoare, stricătoare vânatului util”. În imagine o fotografie din 1957, bravul vânător are în mâna dreaptă o femelă de Şorecar comun - Buteo buteo - împuşcată chiar la cuibul cu pui. În cealaltă mână are un Uliu porumbar - Accipiter gentilis.

„este permis a se vâna şi în timpul oprit lupii...." poza este făcută în America, acelaşi lucru se întâmpla şi la noi, cu acelaşi efect.

De câţiva ani se tot zvoneşte că în Parcul Natural Măcin s-ar fi stabilit o pereche de lupi. Cert este că suntem invadaţi de şacal.

- intoxicaţiile cu plumb sunt frecvente. Vânătorii alicesc păsări ce nu sunt găsite, acestea mor şi sunt consumate de vulturi, în imagine chiar un codalb, cu alice cu tot. acestea se acumulează în corpul păsării de pradă şi declanşează intoxicarea. Culoarea verzuie a cavităţii bucale este semn clar de intoxicaţie cu Pb. În vest se folosesc alice de oţel. O parte din vânătorii noştri nu agrează acest lucru, alicele de plumb sunt mai ieftine şi pot fi turnate de fiecare vânător după cum îl taie capul.

Numai în 1938, odată cu introducerea permiselor de vânătoare se ia prima măsură de ocrotire : „este interzis vânarea speciilor rare, ...cum sînt zăganii, acvilele, vîltanii hoitari”.

Din primăvara anului 1950 însă, timp de 16 ani, organele de vânătoare au început o campanie cu totul nejustificată de combatere a păsărilor răpitoare. S-au fixat filialelor de vânătoare plan de combatere a păsărilor răpitoare,

consecinţa fiind dispariţia din Dobrogea din1954 a lui Gyps fulvus, Vulturul sur, (în imagine în dreapta regretatul meu prieten ornitolog Marinov Mihai, iar în stânga dl. dr.Dănuţ Hulea, astăzi director executiv la Societatea Ornitologică Română.)

şi a lui Aegypius monachus - Vulturul negru, cel mai mare vultur de la noi în acea perioadă, din 1958 .

Vulturul codalb a reuşit însă să supravieţuiască, însă cu mari pierderi. Astfel în iarna 1963/1964 au fost semnalaţi 60 de codalbi otrăviţi cu stricnină la cadavre.

Delta Dunării şi lunca Dunării au rămas singurile zone din ţară unde mai cuibăreşte. În perioada 1964-1967 în delta Dunării au existat un număr de 32 de cuiburi însă numai în 12 au fost găsite ouă şi pui.

Între 1980-1982 totalul cuplurilor şi cuiburilor ocupate a fost de numai 7 din care au rezultat însă numai 4 pui zburători.
Nu a existat până în prezent un program unitar de monitorizare a codalbului pe teritoriul Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării.

Anul trecut în toamnă a demarat un proiect de monitorizare a codalbului de la noi prin Programul DanubeParks, ce constă în inelarea juvenililor cu inele color, fixarea a două transmiţătoare pentru telemetrie satelitară, construirea a 10 cuiburi artificiale şi popularizarea activităţii unei perechi de codalb la cuib prin instalarea unei camere WEB. Cuibul ales este cel din imagine, prefer să nu dau coordonatele, vă voi ţine la curent cu evoluţia proiectului. Am reuşit să şi filmez ceva, voi încerca să şi postez filmul la sfârşit.

Cuibul a fost construit în această primăvară. În dreapta este vechiul cuib, stă să cadă, în stînga lângă vâsc, cuibul cel nou. Pe măsură ce vom demara operaţiunile de instalare a camerei WEB voi posta pe blog cum s-a desfăşurat lucrarea. Sunt puţin şi emoţionat şi puţin incitat (am vrut să evit cuvântul excitat) de acest proiect caci la noi nu a mai instalat nimeni camere web la cuib de acvilă. Cred că am uitat să menţionez că, virgulă, Codalbul este o acvilă, rudă apropiată cu vulturul (acvila de fapt) pescar american (capul şi gâtul alb) ce-l vedem în toate filmele americane şi pe toate stemele lor.

Programul de monitorizare prin telemetrie satelitară îl execută colegii dela I.N.C.D.D.Tulcea. Vom afla astfel pe unde hoinăresc aceste păsări, unde se duc juvenilii după primii ani şi cine ştie ce alte chestii. Estonienii au facut deja aşa ceva. Cine e interesat să vadă poate accesa http://www.looduskalender.ee/en/node/2907

În imagine avem un juvenil, capturat la Chilia. Se vede că ciocul nu este galben ca la adulţi în schimb are nişte ghiare de toată frumuseţea.

Programul de monitorizare cu inele color a fost demarat de suedezi prin 1974-1975 când şi la ei cam dispăruseră codalbii. În anul următor au aderat Finlanda, Norvegia şi alte ţări nordice, astăzi la acest program participă Danemarca, Anglia, Polonia, Rusia, Germania, Austria, Ungaria, Slovacia, Cehia, Ţările Baltice şi noi. Programul constă în fixarea de inele de o anumită culoare pe piciorul drept al codalbului culoare ce indică zona de origine (se inelează numai pui ănainte de a părăsi cuibul), pe piciorul stâng un inel de o culoare ce indică anul inelării. Se urmăresc cu binoclu şi luneta ornitologică în următorii ani, inelele de pe picioarele codalbilor aflându-se astfel origine şi anul naşterii lor.
Suedezii au deja peste 2.000 de exemplare inelate. Dar nu vreau să vă spun totul despre codalb din prima postare.

Sper să vă intereseze.