joi, iunie 04, 2009

PIETRARUL SUR

În căutarea prigoriilor, am ajuns zilele trecute în satul Parcheş, sat situat
pe malul lacului cu acelaşi nume. Este o zonă foarte frumoasă nu departe de Tulcea.
Frumuseţea zonei, varietatea faunei precum şi o vegetaţie abundentă atrage aici o mulţime de turişti,
care ţin morţiş să-şi ia amintiri efemere din zonă, rupând în stil pur românesc, ce se poate rupe, în cazul de faţă, nuferi.
Dar să revenim la prigoriile noastre. În căutarea lor am avut ocazia să urmăresc activitatea unei familii de Pietrar sur (Oenanthe oenanthe).
Chiar lângă sat, lângă drum, într-o mică râpă,
Am descoperit un cuib de pietrari. Bine ascuns după nişte buruieni, nu l-aş fi găsit dacă nu vedeam femela de pietrar cărând insecte la puii din cuib.
Am păstrat o distanţă cât să nu deranjez. Femela se apropia de cuib prin opriri dese, din ce în ce mai aproape, pe măsură ce se convingea că nimănui nu-i păsa de ce face ea. Sigur că la început prezenţa mea a neliniştito, dar văzând că stau departe şi liniştit, şi-a văzut de treabă dar cu un ochi pe mine.
Ceva mai aproape de cuib, se asigură că totul este în ordine
şi ţuşti în cuib, cu un ochi se asigură că nimeni nu a văzuto.
După câteva secunde, după ce şi-a hrănit puii, se arată la intrarea în cuib, se asigură că nu este văzută de cineva
şi îşi ia zborul. Dar ce face masculul în acest timp ?
EL priveşte peste plaiuri.În imediata apropiere, în vârful unei sălcioare, descopăr o cucuvea.
Între timp EA mai aduce ceva de mâncare, se asigură că nu e urmărită,
discret intră în cuib,
după câteva secunde se asigură că totul este ok în jur,
şi îşi ia rapid zborul. Dar ce face în acest timp el ?
EL admiră cerul.
Între timp EA mai aduce ceva bun, un gândăcel, se asigură,
intră discret în cuib, hrăneşte puii,
se convinge că nu sunt probleme,
şi zboară rapid, şi tot aşa până când puii vor ajunge pe cont propriu. Dar ce face EL între timp ?
EL cântă. Nu am reuşit să mă apropii de el. Era foarte ocupat.
Aşa stau lucrurile în familia lui.
Desigur, indiscreţia mea de a mă băga în viaţa unei familii nu a rămas neobservată şi dezaprobată. Privirea cucuvelei spune tot.

6 comentarii:

  1. superba poveste Dane, si niste fotografii pe masura.
    felicitari si la mai multe,
    cosmln

    RăspundețiȘtergere
  2. ...un nou episod din saga naturii..! felicitari ..!
    ..imi face mult bine sa ma regasesc dupa o zi de oboseala in mirifika si misterioasa ...delta

    RăspundețiȘtergere
  3. Poveste şi cu mult umor. Aşa veţi scoate şi un album agreabil, dacă nu cumva aţi făcut-o deja!

    RăspundețiȘtergere
  4. Foarte frumoase pasarelele, dar si povestea. Un mic sfat: aveti grija la greselile gramaticale! si nu o spun cu rautate :d

    RăspundețiȘtergere